Femei

“Drink well,  write well,  fuck well!”

 

Aveam doua posibilitati: sa stau sa lucrez la posta si sa innebunesc sau sa stau aici, sa ma joc de-a scriitorul si sa mor de foame. Am decis sa mor de foame.

Si puteai fi considerat sanatos numai daca traiai intr-un anume fel. Eram atras de toate lucrurile imorale: imi placea sa beau,  eram lenes,  n-aveam Dumnezeu, politica,  idei,  idealuri.

Un barbat avea nevoie de o multime de femei doar atunci cand niciuna dintre ele nu era buna de nimic.

“- Vrei o curva. Ti-e frica de iubire.

- S-ar putea sa ai dreptate.”

Si totuşi femeile – femeile adevarate – ma speriau, pentru ca ele, in cele din urma,  iti doreau sufletul,  iar eu voiam sa pastrez ce mai ramasese din al meu.  Tanjeam,  de fapt,  mai ales dupa prostituate,  femei de joasa speta,  pentru ca erau ucigatoare şi din topor,  nu aveau nicio pretentie.  Nu pierdeai nimic dupa ce plecau.  Totusi,  in acelasi timp,  tanjeam dupa o femeie tandra,  adevarata,  in ciuda pretului exorbitant.  Oricum ar fi fost, eram pierdut.  Un barbat puternic ar fi renuntat la ambele variante.  Eu nu eram puternic. Asa ca am continuat sa lupt cu femeile,  cu ideea de femeie.

Era aproape dezamagitor, caci atunci cînd stresul si nebunia dispareau din viata mea zilnica,  se parea ca nu prea mai ramanea mare lucru pe care sa te poti baza.